Din 5 decembrie 2020 condițiile pentru înființarea asociațiilor și fundațiilor s-au modificat. Ca urmare a modificărilor OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, procesul de înființare este și mai ușor, dar și mai dificil din unele privințe.

Cele mai importante modificări sunt următoarele:

1. Asociațiile și fundațiile nu mai au nevoie și de Act Constitutiv și de Statut, ci pot avea doar Statut.

2. Semnătura membrilor pe Statut este suficientă acum, actul nu mai trebuie atestat de un avocat sau autentificat de un notar (singura excepție este când patrimoniul asociației sau al fundației constă în bunuri imobile: în acest caz Statutul trebuie autentificat de un notar).

3. Se prevede chiar în textul legii că este suficient să fie depusă la instanță o singură copie certificată pentru conformitate cu originalul a Statutului, o chestiune binevenită, întrucât fiecare judecătorie avea propria practică privind numărul de exemplare (2,3,4 sau chiar 5).

4. Nu mai există obligația de a depune un patrimoniu minim de 200 lei pentru înființarea unei asociații.

5. S-a redus valoarea patrimoniului pentru înființarea fundației. Anterior modificării de pe 5 noiembrie, fundațiile puteau fi înființate doar dacă exista un patrimoniu de minim 100 x salariul de bază minim brut (peste 40.000 Euro!), respectiv de 20 x salariul de bază minim brut pentru fundațiile al căror scop exclusiv este fectuarea operaţiunilor de colectare de fonduri care să fie puse la dispoziţia altor asociaţii sau fundaţii, în vederea realizării de programe de către acestea din urmă.

Din 5 decembrie valoarea patrimoniului s-a redus la doar 10 salarii minime pe economie, respectiv 2 salarii minime pe economie pentru fundațiile al căror scop exclusiv este efectuarea operaţiunilor de colectare de fonduri care să fie puse la dispoziţia altor asociaţii sau fundaţii, în vederea realizării de programe de către acestea din urmă.

6. În ceea ce privește declarația privind beneficiarul real, care trebuia depusă de toate asociațiile și fundațiile, acum în cazul asociaţiilor și fundațiilor constituite/conduse doar de persoane fizice, nu este obligatorie depunerea declaraţiei pe propria răspundere atunci când singurii beneficiari reali sunt persoanele fizice ale căror date de identificare sunt cuprinse în documentele din dosar, caz în care completarea registrului central se va face din oficiu pe baza acestora.

7. Se prevede în mod expres faptul că pentru asociațiile și fundațiile care au sediul în apartamente nu este necesar avizul privind schimbarea destinaţiei imobilelor colective cu regim de locuinţă, prevăzut la art. 40 din Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, atunci când persoana care face înregistrarea asociației declară pe propria răspundere faptul că asociaţia nu va desfăşura activitate la sediul ales.

Avizul era cerut de unele instanțe, dar nu și de altele. Prin urmare, precizarea privind avizul are rolul de a clarifica procedura de înființare, dar, în cazul în care asociația desfășoară activități la sediu, are rolul și de a o complica, întrucât unele instanțe nu cereau avizul nici în aceste situații.

8. Totodată, procedura pentru înregistrarea unei asociații sau fundații care are denumirea într-o limbă străină s-a complicat. Din 5 decembrie, în cazul în care denumirea asociaţiei este în altă limbă decât limba română, la cererea de eliberare a dovezii disponibilităţii denumirii se ataşează o traducere legalizată efectuată de un traducător autorizat, excepţie făcând denumirile care conţin nume proprii, intraductibile şi denumirile consacrate pe plan internaţional.

Anterior acestei modificări, în cererea de rezervare a denumirii era scrisă traducerea denumirii chiar de către persoana care formula cererea, nefiind nevoie de traducere legalizată.

9. De asemenea, a fost introdusă în lege categoria distinctă a asociațiilor aparținând minorităților naționale. Deși asociațiile aparținând minorităților naționale erau înființate și anterior în temeiul OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, acum legea prevede în mod distinct această categorie de asociații, stabilind chiar prin lege care este scopul acestora și ce se înțelege prin minoritate națională:

Scopul acestor asociații îl reprezintă:

a)           apărarea, păstrarea, dezvoltarea şi promovarea identităţii unei minorităţi naţionale;

b)          reprezentarea publică a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale cu rolul de a îndeplini o misiune publică constituţională.

Prin minoritate naţională se înţelege acea etnie reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale.

Vă ținem la curent cu modificările legislative și cu articole interesante despre probleme de drept printr-un newsletter lunar. Vă puteți abona dând click aici: Înscriere la newsletter